Elastografia, ca metoda de diagnostic a formatiunilor nodulare ale tesuturilor moi

Dr. Doina Georgescu,  Centrul Medical Georgescu, Timisoara

Inca de pe timpul lui Hipocrate examenul clinic al pacientului punea la dispozitia medicului curant numeroase informatii.

Cand vorbim de examenul clinic al partilor moi, chiar si astazi palparea reprezinta una dintre principalele  metode. Ea ne poate da informatii utile privind localizarea, forma si dimensiunile unei formatiuni tumorale,  relatia acesteia cu zonele anatomice invecinate si nu in ultimul rand ne permite sa caracterizam si consistenta  acesteia.

Consistenta unei formatiuni nodulare  poate fi asociata din punct de vedere clinic cu unele elemente anatomo-patologice subjacente . Astfel, o formatiune care palpatoric are o consistenta moale, elastica,  probabil ca apartine unei leziuni mai putin grave, pe cand o formatiune dura, ferma si necompresibila la manevrele clinice este posibil sa acompanieze unele conditii mai severe.

Aparitia unui nodul fie auto-descoperit  fie relevat la un examen clinic, este aproape intotdeauna un motiv de ingrijorare maxima.

Ce este de facut? In afara unui bilant biologic care sa cuprinda  pe langa un set de analize de rutina, este foarte utila si-o examinare imagistica. Aceste examene imagistice pot fi diverse atat ca modalitate de lucru, pregatire, utilizarea unor substante de contrast sau radiotrasori, cat si din punct de vedere al contributiei  banesti a pacientului.

Cea mai simpla, accesibila si complet  lipsita de riscuri  este examinarea ecografica. Ecografia de parti moi (in principal tiroida si glanda mamara) se poate realiza  in 2 variante complementare, fiecare  furnizand  informatii valoroase, care in finalul examinarii pot fi integrate intr-un tot unitar.

Astfel:

1. Examinarea Duplex ( ecografie 2D si Doppler), care permite examinatorului sa scaneze organul si sa vizualizeze formatiunea (eventual palpata anterior), sau sa descopere intamplator o leziune (incidentalom). Acest tip de examinare poate realiza o descriere morfologica amanuntita a formatiunii (formatiunilor), statuand caracterul de formatiune chistica, solida sau mixta, stabilind localizarea, dimensiunile, raporturile cu tesuturile si organele invecinate, tipul de  vascularizatie. De asemenea, prin compresiune cu sonda ecografica se poate observa  si cuantifica relativ gradul de compresibilitate al acesteia (deformabilitatea). In situatiile care reclama  acest lucru, ecografia  este o metoda excelenta si de ghidaj al unei aspiratii cu ac fin sau biopsii din formatiunea respectiva, materialul prelevat putand fi apoi examinat anatomo-pathologic, ceea ce in final permite confirmarea, sau infirmarea  diagnosticului.
2. Elastoscanul (in varianta strain sau SWE) reprezinta o achizitie ecografica  moderna,  ce permite din etapa de examinare imagistica sa se precizeze gradul de duritate, rigiditate al formatiunii tumorale examinate, fiind practic un echivalent tehnic, ingineresc si mult mai obiectiv al palparii noastre ca medici. In urma acestei examinari se obtine o elastograma, ce are la baza o scala de culori, si practic se deseneaza o harta  care contureaza in culori distincte zona examinata, scotand in evidenta  formatiunea suspecta, sau numai anumite zone suspecte  din cadrul  acesteia. Contributia diagnostica a elastoscanului in depistarea leziunilor suspecte care necesita biopsie cu follow-up activ a fost deja validata de numeroase studii clinice si meta analize.

Dr. Doina Georgescu,  medic primar in medicina interna si gastroenterologie, doctor in  stiinte medicale, competenta in ecografie generala, Centrul Medical Dr. Georgescu, Timisoara: 

http://www.ghidulmedical.com/ro/tm/drdoinageorgescu