PRIMUL-AJUTOR PSIHOLOGIC IN CAZ DE CRIZA [Partea a 2-a]

De vorba cu ANCA TIUREAN, psiholog autonom in psihoterapie familiala sistemica, masterand in consiliere filosofica

In analiza crizei si a primului-ajutor psihologic in caz de criza, se pot distinge 3 etape. Ieri am aflat despre Pregatirea pentru situatiile de criza, care stim ca sunt inevitabile in vietile oamenilor. Astazi, Psih. Anca Tiurean ne vorbeste despre derularea unei crize si despre cum ne putem coordona mai bine pentru  depasirea crizelor.

2. Derularea

Dacă o bună pregătire și o corectă anticipare a situațiilor de criză ne ajută să ne descurcăm și să ne coordonăm mai bine ca să depășim situația, când suntem în mijlocul evenimentelor atunci nu este momentul pentru educație și ținut prelegeri, negocieri îndelungate, etc. Dar de multe ori ne dăm seama că trebuie să facem strategie pe loc și e foarte greu de gestionat atunci simultan și situația, și reacțiile oamenilor, inclusiv propriile emoții și gânduri, dacă n-am făcut nici un exercițiu prealabil și ne simțim pierduți ori disperați.

În momentul desfășurării crizei ne vom putea cel mai bine adapta folosind resursele de care dispunem. Ce resurse au oamenii în timpul unui scandal, în timpul unei panici generalizate, în timpul unei pierderi în desfășurare?

1) tot ce am învățat despre noi înșine și despre cei de lângă noi până la momentul crizei, ne va ajuta să ne adaptăm răspunsul și comportamentul așa încât să minimizăm „paiele pe foc” și să maximizăm capacitatea noastră colaborativă de salvare și oprire a fenomenului.

2) tot ce am agreeat împreună că vom face, în linii mari, în caz de așa ceva, vom pune în practică, poate cu unele dificultăți neprevăzute, dar și așa, un traseu clar cu câteva improvizații e mult mai ușor decât să trebuiască să improvizăm totul.

3) toate abilitățile noastre de conectare: spiritul de observație, disponibilitatea de a colabora, flexibilitatea, gândirea bazată pe evident, etc — sunt instrumentele noastre de adaptare la situația reală, așa cum pentru un profesionist, toate „schemele” din antrenament îi sunt la îndemână în practică, gata să le combine optim.

Răspunsul optim față de sine și ceilalți oameni care se află în situație de criză va cuprinde:

• ??????????????: cum mă simt, ce sunt capabil să fac acum și ce nu, cât de disponibil sunt să mă implic în recuperare
• ???????????: suntem ca la un examen comun, toți facem ce știm mai bine și e un răspuns colaborativ unic și irepetabil – cît se poate de bun acum. Nu vom căuta vinovați, ci resurse, nu vom judeca alegerile individuale ci vom încerca să le înțelegem și să ne co-ordonăm cu ele, nu vom judeca moralizator reacțiile individuale pentru că fiecare în interiorul lui e afectat într-un mod complex și personal
• ?????????: prin definiție a „con-duce” înseamnă a duce împreună ceea ce avem de dus. Preluăm răspunderi pe care le putem duce, delegăm ce nu putem duce spre cine poate prelua sarcina respectivă, căutăm echilibrul între protecție, informare și sprijin emoțional (toate trei fiind priorități în același timp)
• ???????? ???t????? ???????? e menit să reducă extremele de disperare și blocaj spre o intensitate de mijloc, ca să ne putem folosi emoțiile pentru a ieși din situație și a ne recupera. Presupune a întreba: tu cum te descurci în situația asta? Presupune a permite: reacțiile pe care le simți sunt reacții normale de stres, în situații stresante. Presupune reconectarea omului cu resursele sale interioare: ai mai trecut prin ceva asemănător? Ce te-a ajutat atunci? Știi pe cineva care a trecut prin ceva asemănător? Cum au procedat? Ce-a mers bine / prost atunci? Pentru tine ce funcționează de obicei în momente critice ca să te simți mai ușurat?
• ????????a??: grija față de tine este utilă și altora, mai ales dacă ai abilități de îngrijire sau protecție. Suntem de obicei nemulțumiți de cum ne purtăm în situații de criză, deci avem nevoie de recunoaștere, ca să nu ne pierdem încrederea în noi și în putințele noastre. Trebuie să păstrăm cât de mult din rutina obișnuită și să repunem în contact oamenii cu tradițiile lor culturale pozitive, pentru că la momente de criză ne sunt afectate credința și stabilitatea.

 3. Post-criză

După o criză, indiferent de durată și intensitate, avem nevoie de o încheiere și o integrare a experienței în câțiva pași.

Despre aceasta etapa imediat urmatoare unei crize s-a vorbit aici: PRIMUL-AJUTOR PSIHOLOGIC IN CAZ DE CRIZA [Partea a 3-a]

Pentru mai multe informatii  Psih. Anca Tiurean poate fi gasita aici: www.ghidulmedical.com/tiureanancacornelia