In perioada aprilie – iunie 2024 la cabinetul de psihologie Psih. Anca Tiurean se desfasoara programul de practica de specialitate intitulat "Intalniri semnificative", in parteneriat cu Universitatea de Vest din Timisoara. Din echipa de masteranzi practicanti fac parte in acest an: Monica Apostoiu, Astrid Todoran, Lorena Baltariu, Emilia Cristea, Ioana Lapadat, Andrada Sdira, Carol Toros, Ciprian Truta si Iulia Dinu, coordonati de psihologii Bogdan Tulbure si Anca C. Tiurean. Scopul programului este sa imbine nevoile de dezvoltare profesionala a masteranzilor cu nevoile de tatonare a serviciilor de psihoterapie de catre persoane interesate sa beneficieze in mod gratuit sau la pret redus de o serie de consultatii evaluative, consultative sau psihooeducative.

Cum functioneaza: daca sunteti un potential participant, luati legatura fie cu Anca Tiurean printr-un mesaj la 0733779408, fie cu Lorena Baltariu la 0724879898, solicitand informatii suplimentare despre programul de practica "Intalniri semnificative", iar acestea va vor trimite un document informativ, ca sa decideti in mod informat daca doriti sa participati si la ce tip de activitate dintre cele oferite in aceasta perioada: consultatii individuale gratuite online, consultatii supervizate de cuplu sau familie la tarif redus, consultatii de grup la ateliere tematice cu tarif redus, etc.

Atelierele de consultatii filosofice aplicate in sfera relatiilor de apropiere, mariaj, iubire si sexualitate vor avea loc dupa acest orar, iar locurile sunt limitate (motiv pentru care va rugam sa va inscrieti in prealabil).

Vinerea: 18:00 – 20:00 la cabinetul de pe Coriolan Băran 22 Timisoara,
la datele urmatoare:
– 22.03 / 29.03 / 05.04 / 26.04 / 10.05 / 24.05 / 31.05 / 7.06 (total: 8 întalniri = 16h)

Miercurea: 18:00 – 20:00 (la Clinica ReCentre sau la Cabinet pe Coriolan Baran 22)

la datele urmatoare:
– 10.04 / 8.05 / 19.06 / 4.09 / 2.10 / 13.11 / 04.12 (total: 8 întalniri = 16h)

Sedintele individuale, de cuplu sau familiale au loc cu programare la intervale de comun acord. Masteranzii sunt profesionisti care peste un an vor lucra in propriile cabinete de psihologie clinica in regim autonom si in regim de supervizare. O parte dintre ei sunt in formare ca psihoterapeuti, iar o parte au beneficiat de introducere in psihoterapii cognitiv-comportamentale, sistemice si integrative in cadrul programului masteral universitar, care contine si o puternica componenta practica. Daca aveti o buna experienta initiala cu acestia, ii puteti lua in considerare pentru colaborari viitoare. In cadrul programului de practica, acesti masteranzi au fost selectati in functie de rezultatele foarte bune la examene, precum si dupa criteriul experientei practice. Ei primesc acompaniament de specialitate pe tot parcursul programului, in sesiuni de grup de intervizare, unde sunt abordate teme de etica si deontologie profesionala, teme ce tin de practica de cabinet si teme personale in vederea integrarii propriilor abilitati si fel de a fi in cum isi desfasoara rolul profesional.

In acest program functionam ghidati de principiul protectiei, principiul imputernicirii, principiul angajamentului in relatie si principiul respectului pentru demnitatea umana — bunaoara ne intereseaza formele de sprijin si masurile de siguranta potrivite pentru diferite cazuri, desfasurarea consultatiilor in spirit de reflectie colaborativa, promovand autonomia individuala si colaborarea.

Suntem foarte recunoscatori tuturor celor care fac posibil acest program. Ne puteti sprijini prin promovare, participand, trimițand informatia la potentiali participanti precum si prin contributie financiara, alegand optiunile de participare cu plata, selectand un tarif mai generos sau devenind abonat cu plata la buletinul informativ "Musings of Anca Tiurean".

ANCA TIUREAN

psiholog acreditat CPR specialist in psihoterapie familiala sistemica

cu formare in analiza tranzactionala masterat in consiliere filosofica

practician filosofic acreditat IPPP doctorand in filosofie

Cabinet Individual de Psihologie

Contact: +40 733 77 94 08
http://www.ghidulmedical.com/ro/tm/tiureanancacornelia-cabinetpsihologie/

Am introdus acest indicator in tabelul judetean iar aici aveti un istoric al acestei valori la nivel national. Iata cum arata curba AP in Romania (graficul din stanga). Se vede cat de abrupt creste curba la debutul epidemiei cu o rata de crestere de 400% in 5 zile.

O astfel de curba se poate opri doar cu “barosul”, vaccinare in masa sau masuri puternice de distantare sociala artificiala (DSA) in masa. In grafic se vede cum epidemia este lovita de barosul masurilor de distantare sociala luate de guvern perioada 8-14 martie care culmineaza cu prima ordonanta de urgenta din data de 18 martie (dar anuntata din 16 martie).

Chiar si asa, aceste masuri nu pot stinge focarul din Suceava, care a fost protejat de incompetenta si reaua credinta a unui manager de spital. Drept urmare acest focar trage rapid in sus media pentru intreaga tara si e necesara aplicarea unui baros local prin preluarea in administratie militara a spitalului si carantinarea orasului Suceava.

Merita sa facem o pauza aici si sa ne imaginam cum ar fi fost daca am fi ascultat vocile care si acum sustin ca era mai bine daca urmam “modelul naturist” si sa lasam toate judetele sa urmeze un scenariu Suceava.

Platoul format la inceputul lui aprilie se vede si in grafic chiar daca e mai discret, urmat apoi de o scadere dupa depasirea varfului din jurul datei de 11 aprilie. Acest grafic evolueaza din zona rosie (AP de peste 30%) unde sa gasea la inceputul lunii aprilie catre zona galbena (10-10%) la sfarsitul lui aprilie, zona in care ne aflam si acum la 9 mai datorita noului platou format dupa 1 mai.

Deoarece AP este invers proportional cu Td, inseamna ca este direct proportional cu R0 si avem un indicator vizual simplu al acestei variabile complexe (pe care o estimez foarte generic si in tabel ca TD-R0). Astazi a confirmat si Profesorul Alexandru Rafila (in cadrul unui interviu la Digi24) ca in Romania valoarea R0 a variat intre 0.9 si 1 in ultima perioada, deci o prima confirmare independenta semi-oficiala a platoului usor descendent in care ne aflam.

Indicele AP[-COVID19] este acum prezent permanent si in tabelul national si marcat cu codul de culoare corespunzator valorii sale (chenar rosu). Am mai incercuit cu verde intervalul de predictie precum si cu gri valoarea cea mai probabila din acest interval (numerele gri din randul alb al rezultatelor oficiale). De exemplu modelul sustine ca numarul de cazuri totale de maine (10 mai) se va situa in intervalul (15.217 – 15.453) dar mai probabil in jurul 15.453. De maine insa ma astept sa vedem si impactul negativ al deciziei CCR din 6 mai care va fi tot mai vizibil si in rezultatele de saptamana viitoare.

In graficul din dreapta se afla evolutia “densitatii de cazuri” (numar de cazuri per 1000 de teste) care confirma existenta unui trend descendent atat in profunzimea valului epidemic (cazuri totale) cat si la suprafata sa (cazuri zilnice)

In coltul din dreapta sus am incercuit cu albastru ziua de 13 mai 2020 cand am putea trece pentru prima data in zona albastra de crestere a epidemiei (5-9%) de la debutul COVID-19 in Romania!

Tot ce trebuie sa facem pentru asta este sa mai avem un pic de rabdare ca sa lasam barosul sa mai “aplatizeze” curba un pic.

De ce sa mai stam in casa pana in 15 mai? Pentru ca dupa 15 barosul se retrage si incepe “dansul” cu virusul. Nu iti va fi totuna daca vei dansa descult pe o plita calduta sau una incinsa. Voi reveni asupra dansului insa puteti gasi si in articolul atasat o discutie ampla (in engleza) despre acest concept.

Octavian P Jurma
Timisoara, 9 mai 2020

Referinte:

https://medium.com/@tomaspueyo/coronavirus-learning-how-to-dance-b8420170203e

https://raportuldegarda.ro/articol/tag/covid19/

Incepe o saptamana dificila, nu din punct de vedere al evolutie numerelor care arata bine, ci al capacitati noastre de a mai rezista pe frontul #StauAcasa. Situatia Romaniei este buna si va continua sa evolueze in bine conform predictiilor daca si numai daca vom mai rezista in case inca 2 saptamani.

O sa revin asupra situatiei nationale, acum vreau doar sa remarc ca am coborat deja pe curba de dublare la 12 zile (6.633 cazuri se situeaza intre cele 7.130 prezise de curba de dublare la 11 zile si cele 6.604 prezise de curba de dublare la 12 zile). Mai avem doar doua trepte pana la platoul care apare cand perioada de dublare ajunge la 14 zile (adica peste aproximativ 8 zile)

La sugestia unor colegi, am inclus in tabel si numarul de medici infectati pe judete. Pana acum cel mai bun predictor al unui viitor focar ramane diagnosticul post mortem de COIVD-19. Testarea tardiva este din pacate si un indicator precis al existentei unei infectii in cadrul personalului medical.

Asa cum se vede din tablel (in 10 aprilie) procentul de medici din cadrul celor testati este excesiv de mare, aproape 15%! Acest lucru este inacceptabil pentru ca ne loveste atat in capcitatea de diagnostic si tratament cat si in capacitatea de a limita transmiterea (spitalul devine focar).

Daca ne uitam la distributia medicilor infectati, cu putine exceptii, exista o puternica corelatie intre numarul de medici testati pozitiv si intensitatea focarului. 96% dintre medicii infectati cu COIVD-19 se gasesc in cele 20 de judete cu peste 100 de cazuri. Mai mult, 82% dintre mediciii infectati de regasesc in cele 7 judete cu peste 250 de cazuri (regula lui Pareto se aplica si aici).

Exista o serie de judete in care fie toate spitalele si toti medicii se comporta exemplar fie nu s-a facut o testare adecvata a personalului medical. Brasov, Mures, Bihor, Constanta, Teleorman si Caras-Severin sunt astfel de judete cu un numar foarte mic de medici infectati in raport cu numarul total de cazuri.

Judetele in care exista o discrepanta statistica mare fata de media nationala ar trebui investigate de urgenta pentru ca este putin probabil sa nu aiba medici infectati. Spre exemplu Brasov si Mures declarau zero medici infectati in 10 aprilie dar un numar de peste 100 de cazuri de COVID-19!

Ce inseamna asta pentru tine? Evita spitalele in perioada asta daca ai semne de raceala sau gripa. Ai mai multe sanse sa te imbolnavesti in spital decat acasa. Tine legatura cu medicul de familie si daca simptomele progreseaza iti va spune cand e cazul sa te prezinti la spital.

Tot in acest context este evidenta necesitatea ca medicii sa se testeze inainte de a merge acasa si sa ramana in zone tampon daca nu se pot testa. La fel de importanta este posibilitatea de a testa la domiciliu persoanele simptomatice si extinderea testarii si la cele asimptomatice dar cu probabilitate mai mare decat media de a intra in contact cu virusul SARS-Cov-2.

In concluzie: Testare! Testare! Testare! Trebuie sa marim rapid capacitatea de testare, intr-o prima faza pentru a acoperi intreg personalul salvator iar in a doua faza a personalului expus la risc.

Pentru a putea relua viata profesionala va fi nevoie sa putem incepe si testarea voluntata si eliberarea unor certificate celor care au dezvoltat imunitate care sa le permita sa se intoarca la munca. Testarea in masa este insa o alta discutie importanta.

Pana atunci stai acasa si prin asta vei proteja si medicii oferindu-le cel putin un bolnav in minus de care sa se ocupe.

Octavian Jurma
Timisoara, 13 aprilie 2020

Surse:

https://www.biziday.ro/812-de-cadre-medicale-sunt-infectate-cu-coronavirus-in-toata-tara-429-dintre-acestea-sunt-la-suceava-statistica-pe-judete/

http://www.ghidulmedical.com/evolutie-covid-19-romania-judete.html

Daca in Romania situatia a fost relativ bine tinuta sub control in luna martie prin masuri eficiente de distantare si izolare sociala, in luna aprilie apar o serie de focare pe langa “bomba epidemiologica” din Suceava. Multe din aceste focare au in comun cu Suceava spitale devenite focare de infectie. Orice spital in care diagnosticul de COVID-19 survine cu putin inainte sau dupa deces are predictibil o rata de infectie ridicata (de pana la 50%) in randul personalului medical si al pacientilor.

In tabel am calculat procentul reprezentat de judetele cu peste 100 de cazuri din totalul de cazuri. Ponderea acestor judete a crescut cu aproape 10% in mai putin de o saptamana ceea ce este un indicator ca epidemia evolueaza aici mai repede decat media nationala.

Acest fenomen se vede si din rata de crestere procentuala intre 2 si 9 aprilie la judetele care au intrat pana in  9 aprilie 2020 in “top 100″. Dupa criteriul cresterii procentuale Suceava este deja intrecuta de mai multe judete iar Timis si Mures par sa devina noi focare.

Este imperios necesar ca strategia de lupa cu COVID-19 sa treaca de la faza de stingere a acestor focare la faza de combatere prin testare in masa.

Pentru medici, aparitia si evolutia acestor focare este un prognostic cert al numarului de cazuri care vor necesita internare si al gradului de stres la care trebuie sa se astepte peste cateva zile (3-5 zile). Sper ca aceste cateva zile de prognoza in avans sa dea spitalelor si medicilor implicati in lupta cu COVID-19 ragazul sa se pregateasca adecvat.

Evident capcitatea de a anticipa real numarul de bolnavi in cazu COVID-19 este direct proprotionala cu numarul de teste care se face in populatia asimptomatica

Octavian Jurma
Timisoara, 7 aprilie 2020

(update: 9 aprilie)

Sursa:
https://www.mai.gov.ro/informare-covid-19-grupul-de-comunicare-strategica-6-aprilie-2020-ora-13-00-2/

Situațiile de criză sunt inevitabile în viețile noastre. Criza mondiala provocata de Coronavirus poate amplifica uneori crize personale latente, sau poate aduce noi crize in viata noastra. Psih. Anca Tiurean ne vorbeste despre crize si despre primului-ajutor psihologic in caz de criza, intr-o analiza in 3 pasi. Astazi vedem cum putem aborba criza dupa ce ea s-a incheiat. E o etapa necesara dupa ce am parcurs  Pregatirea pentru situatiile de criza si Derularea crizei.

 3. Post-criză

După o criză, indiferent de durată și intensitate, avem nevoie de o încheiere și o integrare a experienței în câțiva pași. Durata încheierii poate depinde de durata și intensitatea crizei, dar în special depinde de cât de pregătită a fost persoana să se confrunte cu criza și cât de bine s-a descurcat pe parcursul ei. Încheierea poate avea loc uneori printr-o simplă discuție despre eveniment cu cineva cu care ne simțim în siguranță. Alternativ, încheierea poate să necesite acompaniament de specialitate. Suportul familial și cel de specialitate au același scop: să ne gândim împreună la experiența respectivă, să ne revenim și să devenim mai adaptabili prin ce-am învățat din ea.

Pentru o asemenea discuție ar fi necesar:

• să se fi terminat criza și / sau să fim la adăpost și protejați fizic
• să fim împreună cu oameni de încredere, cu care ne simțim în siguranță și apropiați (familia, un ajutător, un psihoterapeut, un grup de oameni care au trecut prin același eveniment, etc)
• să fim cât decât odihniți și să ne simțim în stare să discutăm despre cele întâmplate
• să ne dăm timp, să nu ne grăbim nici spre concluzii, nici spre soluții, nici spre sfaturi

Într-un cadru de specialitate parcurgem încheierea în opt scurte etape (Mitchell, 1974, CISD), pe care e util și ușor să le punem în practică și dacă nu suntem specialiști:

1. Contactul interpersonal:

• ne prezentăm așa cum suntem fiecare, ne spunem intențiile și cerem permisiunea de a fi alături și de a ajuta sau de a ne ajuta reciproc.
• ne punem de acord cât va dura discuția, cum vom proceda, ce drepturi ne rezervăm

2. Descrierea întâmplărilor și a faptelor

• ne amintim împreună ce s-a întâmplat, dar pe scurt în primă fază, ca să culegem de la fiecare câte o perspectivă și să înțelegem astfel mai bine fenomenul și cum a decurs mai exact.

3. Gândurile

• permitem fiecăruia să spună ce și cum a gândit înainte, în timpul și după criză, ce idei le erau mai proeminente în minte. Asta ne va ajuta să înțelegem reacțiile personale ale fiecăruia.

4. Reacțiile

• trecem încet la emoțiile simțite, adică la descrierea impactului pe care l-a trăit fiecare. Ar fi util să întrebăm: Cum te-a afectat?” /„Ce te-a surprins?” / „Ce ți s-a părut cel mai rău?” / „Cum te-ai simțit?” / „Ce încercai să obții ca să îți fie bine?” / „Ce ți-ai zis atunci?”

5. Urmările:

• fiecare să spună cu ce se confruntă de-atunci (nu mai dorm bine, mi-e frică de ceva, mă obsedează o idee, mă tot gândesc că ar fi trebuit să fac altfel, mi-am pierdut încrederea, etc)

6. Învățarea

• trebuie să recunoaștem că trăirile cu care fiecare a rămas după eveniment sunt normale chiar dacă sunt atât de diferite de la om la om. Fiecare are un fel propriu de a se liniști, pentru că fiecare a făcut față altfel evenimentului și pentru fiecare participant a însemnat altceva.
• putem acum să discutăm despre ce ne-a adus bun în viață criza respectivă (am învățat ceva despre noi înșine, despre alții, despre situații de genul, ce era necesar și util și ce nu, etc)

7. Discuția despre discuție

• adică să permitem fiecăruia să spună cum s-a simțit în această conversație, dacă a fost ceva important sau util spus sau realizat, dacă lipsește ceva, dacă au apărut întrebări sau dacă mai are cineva ceva ce dorește neapărat să adauge în final.
• dacă apar întrebări sau solicitări de la cineva, putem stabili ce vom face în continuare.

8. Revederea

• după ce mai trece timp de la eveniment și de la această discuție poate fi util uneori să permitem a se mai deschide subiectul, pentru că la moment ulterioare când lucrurile se mai așează s-ar putea să ne fie folositor să reluăm discuția, poate e ceva important ce n-am apucat să spunem sau ceva despre care ne-am răzgândit sau ceva ce încă ne mai frământă.
• revenirea la discuția despre evenimentul respectiv poate avea loc și a doua și a treia oară. Dar dacă revine mai mult decât atât, ar trebui să luăm în calcul în calcul o psihoterapie mai focalizată pe ceea ce pare să fie o tulburare de stres persistentă la un anumit nivel.

Pentru mai multe informatii  Psih. Anca Tiurean poate fi gasita aici: www.ghidulmedical.com/tiureanancacornelia

Avem vesti foarte bune din Romania, numarul total de cazuri anuntat azi, 30 martie la ora 13:00 este de 1.952 semnificativ sub cel prognozat de 2.300. Asta ne plaseaza undeva pe o curba de dublare sub 5 zile poate chiar sub 6 zile. E prea devreme sa stim dar e clar ca masurile de distantare si izolare isi fac efectul. Riscul major la noi vine din spitale acum!

Sa ne uitam putin la situatia in lume pentru ca ne poate da o idee de ce ne asteapta si pe noi in urmatoarea saptamana.

Acest grafic este diferit de cele de pana acum pentru ca am modificat criteriul de alegere al originii de la pragul de 5 cazuri totale, la cel de 10 cazuri pe zi. Motivul este ca la 10 cazuri pe zi, toate tarile sunt clar anagajate pe o curba exponentiala de crestere a cazurilor diagnosticate si au peste 100 de cazuri reale. Curbele de la 5 cazuri totale raman valabile pentru ca ne permit sa estimam cat timp a evoluat nestingerita boala COVID-19 si deci care e numarul real de cazuri.

Alinierea orginii la 10 cazuri noi diagnosticate pe zi suprapune spectaculos graficele din tari in care epidemia a debutat si ne arata mai bine si la ce distanta suntem de alte tari in zile (“zile epidemice”).

Vedem ca SUA si Ialia au debutat cam in aceeasi timp dar masurile extrem de tardive luate de americani au permis epidemiei cel putin inca 2 cicluri de dublare! Diferenta in numarul de cazuri in primele 25 de “zile epidemice” se dateaza exclusiv lipsei de testare deliberata din SUA in incercarea de a se baga virusii sub pres. Iata cum inconstienta politicienilor si ignorarea adevarului pentru ca nu e convenabil electoral sau “politic corect” poate duce la genocid.

De vorba cu ANCA TIUREAN, psiholog autonom in psihoterapie familiala sistemica, masterand in consiliere filosofica

In analiza crizei si a primului-ajutor psihologic in caz de criza, se pot distinge 3 etape. Ieri am aflat despre Pregatirea pentru situatiile de criza, care stim ca sunt inevitabile in vietile oamenilor. Astazi, Psih. Anca Tiurean ne vorbeste despre derularea unei crize si despre cum ne putem coordona mai bine pentru  depasirea crizelor.

2. Derularea

Dacă o bună pregătire și o corectă anticipare a situațiilor de criză ne ajută să ne descurcăm și să ne coordonăm mai bine ca să depășim situația, când suntem în mijlocul evenimentelor atunci nu este momentul pentru educație și ținut prelegeri, negocieri îndelungate, etc. Dar de multe ori ne dăm seama că trebuie să facem strategie pe loc și e foarte greu de gestionat atunci simultan și situația, și reacțiile oamenilor, inclusiv propriile emoții și gânduri, dacă n-am făcut nici un exercițiu prealabil și ne simțim pierduți ori disperați.

În momentul desfășurării crizei ne vom putea cel mai bine adapta folosind resursele de care dispunem. Ce resurse au oamenii în timpul unui scandal, în timpul unei panici generalizate, în timpul unei pierderi în desfășurare?

1) tot ce am învățat despre noi înșine și despre cei de lângă noi până la momentul crizei, ne va ajuta să ne adaptăm răspunsul și comportamentul așa încât să minimizăm „paiele pe foc” și să maximizăm capacitatea noastră colaborativă de salvare și oprire a fenomenului.

2) tot ce am agreeat împreună că vom face, în linii mari, în caz de așa ceva, vom pune în practică, poate cu unele dificultăți neprevăzute, dar și așa, un traseu clar cu câteva improvizații e mult mai ușor decât să trebuiască să improvizăm totul.

3) toate abilitățile noastre de conectare: spiritul de observație, disponibilitatea de a colabora, flexibilitatea, gândirea bazată pe evident, etc — sunt instrumentele noastre de adaptare la situația reală, așa cum pentru un profesionist, toate „schemele” din antrenament îi sunt la îndemână în practică, gata să le combine optim.

Răspunsul optim față de sine și ceilalți oameni care se află în situație de criză va cuprinde:

• ??????????????: cum mă simt, ce sunt capabil să fac acum și ce nu, cât de disponibil sunt să mă implic în recuperare
• ???????????: suntem ca la un examen comun, toți facem ce știm mai bine și e un răspuns colaborativ unic și irepetabil – cît se poate de bun acum. Nu vom căuta vinovați, ci resurse, nu vom judeca alegerile individuale ci vom încerca să le înțelegem și să ne co-ordonăm cu ele, nu vom judeca moralizator reacțiile individuale pentru că fiecare în interiorul lui e afectat într-un mod complex și personal
• ?????????: prin definiție a „con-duce” înseamnă a duce împreună ceea ce avem de dus. Preluăm răspunderi pe care le putem duce, delegăm ce nu putem duce spre cine poate prelua sarcina respectivă, căutăm echilibrul între protecție, informare și sprijin emoțional (toate trei fiind priorități în același timp)
• ???????? ???t????? ???????? e menit să reducă extremele de disperare și blocaj spre o intensitate de mijloc, ca să ne putem folosi emoțiile pentru a ieși din situație și a ne recupera. Presupune a întreba: tu cum te descurci în situația asta? Presupune a permite: reacțiile pe care le simți sunt reacții normale de stres, în situații stresante. Presupune reconectarea omului cu resursele sale interioare: ai mai trecut prin ceva asemănător? Ce te-a ajutat atunci? Știi pe cineva care a trecut prin ceva asemănător? Cum au procedat? Ce-a mers bine / prost atunci? Pentru tine ce funcționează de obicei în momente critice ca să te simți mai ușurat?
• ????????a??: grija față de tine este utilă și altora, mai ales dacă ai abilități de îngrijire sau protecție. Suntem de obicei nemulțumiți de cum ne purtăm în situații de criză, deci avem nevoie de recunoaștere, ca să nu ne pierdem încrederea în noi și în putințele noastre. Trebuie să păstrăm cât de mult din rutina obișnuită și să repunem în contact oamenii cu tradițiile lor culturale pozitive, pentru că la momente de criză ne sunt afectate credința și stabilitatea.

 3. Post-criză

După o criză, indiferent de durată și intensitate, avem nevoie de o încheiere și o integrare a experienței în câțiva pași.

Despre aceasta etapa imediat urmatoare unei crize s-a vorbit aici: PRIMUL-AJUTOR PSIHOLOGIC IN CAZ DE CRIZA [Partea a 3-a]

Pentru mai multe informatii  Psih. Anca Tiurean poate fi gasita aici: www.ghidulmedical.com/tiureanancacornelia

De vorba cu ANCA TIUREAN, psiholog autonom in psihoterapie familiala sistemica, masterand in consiliere filosofica

Perioada pe care umanitatea toata o traverseaza zilele acestea poate fi definita ca una de criza. Criza colectiva generata de pandemia COVID-19, ne obligă să ne retragem fiecare in spatiul propriu si sa ne ocupam de crizele personale. Despre acest subiect, criza si primul-ajutor psihologic in caz de criza, ne vorbeste astazi Psih. Anca Tiurean.

1. Pregătirea

Situațiile de criză sunt inevitabile în viețile oamenilor. Putem prin prevenție să le amânăm și prin pregătire să le întâmpinăm cu mai multă îndemânare. Dar când ele apar, cei afectați reacționează fiecare în felul propriu și în concordanță cu propriile putințe și vulnerabilități.

Emoțiile sunt semnalele noastre „sonore” la diverse situații:

• în situație de pericol, simțim frica: arată nevoia de protecție
• în situație de pierdere, simțim tristețea: arată nevoia de mângâiere, alinare, reconfortare a omului
• în situație de prejudiciu, deprivare sau rănire, simțim furia: ea ne indică o nevoie de schimbare sau de reparație
• în situație de reușită, apare bucuria, care ne indică o nevoie de a împărtăși

Într-o situație de criză omul este predispus la emoții puternice ce nu trebuie negate, minimizate sau evitate, ci exprimate și aduse la un nivel tolerabil.

Exprimarea trebuie să fie adecvată și protectivă, pentru a reuși să obținem ce avem nevoie (care nu e mereu chiar ceea ni se pare că ne trebuie).

Primul răspuns ajutător la orice criză constă în a recunoaște nevoile emoționale ale persoanei în criză și a le îndeplini cât mai curând.

E de folos ca înainte de situațiile de criză să ne pregătim prin a stabili de comun acord niște roluri și niște proceduri, să ne stabilim în linii mari o strategie de coordonare și să avem suficiente discuții libere și aprofundate despre valori, deoarece la moment de criză ne vom confrunta cu niște nevoi care concurează și care trebuie prioritizate:

• vom avea nevoie de ceva ce ne inspiră siguranță
• vom avea nevoie de o ordine previzibilă și de cunoașterea unor proceduri care să ne inspire încredere prin faptul că le-am exersat împreună dinainte
• vom avea nevoie de informație clară și să înțelegem corect ce se întâmplă
• vom avea nevoie să ne ajutăm reciproc la gestionarea emoțiilor și la recuperarea stării de bine.

Mulți oameni discută aceste lucruri prea târziu, când criza e deja prezentă.

Ca țară suntem acum într-o situație de criză și facem față doar atât de bine pe cât ne-am pregătit.

Un vechi proverb chinezesc spune: cu cât transpiri mai mult în antrenament, cu atât mai puțin sângerezi în luptă.

În familiile proprii s-ar putea să nu fie încă o stare de criză ci o perioadă propice pentru a purta discuții despre relațiile dintre noi și despre cum ne putem sau nu ne putem baza încă unii pe alții în caz de criză. E util să ne amintim din ce motive ne certăm de obicei și să vorbim despre cum am vrea să fie diferit și mai eficient data viitoare când vom avea parte de conflicte sau de situații care ne vor stimula să reacționăm puternic emoțional.

Într-un fel, fiecare dintre noi e parcă „altă specie”. Diferențele dintre noi ne pot împiedica să ne înțelegem sau ele pot să fie acea resursă de diversitate a gândirii care ne va ajuta să ieșim la liman prin colaborare și coordonare.

2. Derularea

Dacă o bună pregătire și o corectă anticipare a situațiilor de criză ne ajută să ne descurcăm și să ne coordonăm mai bine ca să depășim situația, când suntem în mijlocul evenimentelor atunci nu este momentul pentru educație și ținut prelegeri, negocieri îndelungate, etc.

Despre aceasta etapa a traversarii unei crize s-a vorbit aici: PRIMUL-AJUTOR PSIHOLOGIC IN CAZ DE CRIZA [Partea a 2-a]

Pentru mai multe informatii  Psih. Anca Tiurean poate fi gasita aici:  www.ghidulmedical.com/tiureanancacornelia

Aveti aici atat evolutia numarului total de cazuri si al numarului de cazuri noi cat si al numarului total de teste (cat si al numarului de teste noi). Incepand cu 20 martie s-au introdus in raport si numarul de teste repetate/reluate. Numarul total de teste raportat la 1 milion de locuitori il gasiti in tabelul urmator.

In coloanele de dreapta aveti numarul de cazuri pozitive la mia de teste din totalul la data respectiva precum si numarul de teste pozitive la mia de teste noi in ziua respectiva. Mai jos aveti spre comparatie principalele tari de referinta in aceasta epidemie. Acest indice poate sa ne dea o idee despre “densitatea” sau “concentratia” celor infectati in populatia tinta. Pentru Romania este un semn bun ca acest indice este la fel de scazut ca in tarile in care se face deja o testare extinsa (Germania, Spania, Italia).

Evident si Romania va trebui sa isi creasca foarte rapid capacitatea de testare pe masura ce numarul de cazuri creste exponential pentru a pastra acest indice cat mai scazut. Testarea insa trebuie sa fie in continuare tintita in functie de zonele de risc si nu e necesara testarea de masa atat timp cat spitalele nu mai fac fata la numarul de cazuri deja depistate cu testele curente.

Note:
In datele de 8, 10 si 11 nu avem date oficiale si numerele sunt extrapolate
In data de 20 avem o anomalie explicata aici
Capacitatea maxima de testare era estimata la  aproximativ 2000 de teste pe zi in jurul datei de 25 martie.

Metodele de testare sunt de mai multe tipuri

Metoda moleculara sau rRT-PCR (real time reverse transcription polymerase chain reaction) pot fi facute pe probe extrase din tractul respirator prin diverse metode (sputa, probe). Viteza rezultatelor variaza de la cateva ore la cateva zile si necesita in prezent laboratoare si personal specializat.

Teste rapide sau detectia de anticorpi poate fi facuta dupa aproximativ 7 zile de la data infectiei si se poate face si automatizat in puncte de ingrijire ambulatorii POC (Point of Care) chiar si de tip drive-through (din masina).

Aveti aici un tabel cu evidenta testarilor in cateva tari de referinta inclusiv numarul de teste raportat la milionul de locuitori:

Situatia pentru SUA si Italia este urmarita si pe regiuni
Octavian P Jurma
Timisoara, 29 martie 2020

Referinte:

https://www.mai.gov.ro/informare-covid-19-grupul-de-comunicare-strategica-28-martie-2020-ora-13-00/

https://en.wikipedia.org/wiki/COVID-19_testing

*****
Anexa:
Datele in format editabil

In cazul epidemiei de COVID-19 un parametru mai important decat numarul de decese este numarul de cazuri noi diagnosticate. Aparitia unui platou al acestor cazuri, o perioada de minim 7 zile in care care numarul de cazuri noi ramane relativ constant, este un indicator clar ca masurile de distantare si izolare sociala isi fac efectul.

Dupa acest indicatoir Italia este de 3 zile in platou si sa speram ca va putea sa il mentina inca o saptamana.

Romania este inca suficient de mult in urma epidemiei (inaintea tarilor occidentale din UE) ca sa mai putem face ceva in privinta ratei de crestere a epidemiei. Asa cum se vede si din graficul atasat, Romania a luat masuri chiar inainte de aparitia primului caz in vreme ce mai toate tarile care au acum o explozie de cazuri au inceput sa ia masuri doar dupa ce au aparut un numar semnificativ de morti (15-30 de zile de la prima infectie).

Suntem mai degraba in scenariul relativ optimist al Chinei si Coreei de Sud in acest moment decat in scenariul occidental. In acest stadiu avem trei mari provocari care ne pot anula avantajul:

1. Numarul mare de “cazuri de import”.
Aproximativ 50% din cazurile depistate in Romania au contactat boala in afara tarii si practic ne trag inainte pe curba timpului catre tara din care provin.

2. Indisciplina sociala.
Multi dintre cei infectati sau suspecti de infectare sunt indisciplinati si nu respecta masurile de carantina si aut-izolare.

3. Numarul de teste.
Acest factor va creste in importanta pe masura ce vom asimila cazurile de import. Daca in China masurile de distantare sociala (pe care le-am lua si noi la fel de rapid dar nu asa de drastic), in Coreea de Sud testarea extensiva si monitorizarea in timp real a celor infectati a facut diferenta. Marea Britanie este un caz atipic in Europa datorita politicii de monitorizare si raportare a infectiilor, dar rata de crestere a mortalitatii este un indicator clar ca numarul de cazuri noi este cu mult mai mare decat cel raportat.

Pe masura ce epidemia va strapunge frontul primar de aparare si se va raspandi in interiorul populatiei, numarul de teste trebuie sa creasca pentru a tine pasul cu raspandirea bolii si a mentine epidemia sub control pana cand masurile de distantare sociala sa isi vor face efectul. Aici se vor vedea in curand limitele sistemului medical si capacitatea de adaptare dinamica care stim ca este insuficienta chiar si pentru o criza de proportii mai mici.

In absenta disponibilitatii testelor cea mai rationala solutie este sa prespunem ca suntem infectati dar asimptomatici (nu avem simptome) si sa ne comportam ca atare.

In prezenta simptomelor nu e bine sa ne ducem direct la medic riscand sa infectam si medicul si cabinetul, ci este mai bine sa intram in auto-izolare si sa telefonam medicului de familie ca sa ii cerem sfatul. E posibil ca acesta sa prefere o vizita la domiciliu sau sa ne recomande sa ne adresam direct unui serviciu de specialitate.

Sursa date: WHO via Our World in Data

Octavian Jurma
Timisoara, 18 martie 2020

Nota: Cat de importanta e testarea vedeti si din acest articol
https://www.hotnews.ro/stiri-coronavirus-23735137-orasel-italia-niciun-caz-nou-coronavirus.htm